De ce relatiile devin disfunctionale? Exista multe raspunsuri posibile. Iata unul notabil: Tendinta partenerului de sex masculin de a deveni copilul in relatie, in timp ce partenera sa devine mama.

Oamenii reactioneaza la acest subiect ca si cum ar fi un fenomen comun. Cu toate acestea, multe cupluri continua sa cada in aceasta capcana si putini oameni inteleg cum s-ar putea intampla. Un coleg de-al meu adauga ca este de bun simt, dar oamenii nu sunt constienti de asta atunci cand se intampla in relatia lor.

Dinamica mama-copil se poate intampla intr-o multitudine de moduri. In primul rand, sa ne uitam la modele de urmat. Cercetarile au demonstrat ca exista diferente generale in modul in care tatii si mamele ingrijesc un copil. Mamele isi asuma activitatile si responsabilitatile de ingrijire de zi cu zi: intalniri la medic, activitati extrascolare, verificarea temelor. Parintii sunt, totusi, asociati cu jocul. De fapt, multi tati chiar transforma responsabilitatile in joaca. Pentru mine, sa-mi duc fiul la scoala dimineata devine o cursa contra cronometru. Copiii invata ca barbatii sunt asociati cu jocul si femeile cu responsabilitatea.

Un al doilea aspect, desi poate sa dispara, este ca barbatii sunt invatati sa suprime anumite emotii. Plansul, de exemplu, este nebarbatesc. Tinerii trebuie sa-si tina sub control sentimentele si sa se ocupe de ele intr-o maniera interna nedeterminata, neexprimata. Aceasta interiorizare va avea ca rezultat o solutie magica. Internalizarea poate functiona pentru unele sentimente, dar in ceea ce priveste relatiile, poate fi daunatoare.

Barbatul se maturizeaza si acum intra intr-o relatie. In faza de curte, jucausul si farmecul lui copilaresc sunt atractive si dragatoare. Pe masura ce relatia progreseaza, pot aparea semne si incercari de a reduce o parte din acel comportament jucaus. Odata ce este casatorit, exista adesea o schimbare pentru ca barbatul sa devina mai responsabil si „matur”.

Pentru multi barbati casatoriti, sotia poate incepe sa devina o figura materna. Ea poate incuraja sa se joace mai putin (pe timpul petrecute cu prietenii, sa bea mult) si sa se comporte intr-un mod mai adult. Iata parerea masculina a acestei schimbari majore: „Inainte de a ne casatori, s-a distrat si ea. Ea si cu mine mergeam impreuna la un club, bea si dansam. Acum ea nu vrea sa participe la asta.” Acest comportament maternal devine adesea si mai pronuntat atunci cand copiii intra in relatie.

Un alt aspect care afecteaza relatia: tendinta barbatilor de a se simti dispretuit atunci cand vine un copil. Majoritatea barbatilor ar avea dificultati sa admita acest lucru, dar este un fapt greu de negat. Aceasta combinatie de a te simti dispretuit si a suprima sentimentele este o reteta pentru un dezastru in relatie. Multi barbati nu isi vor exprima niciodata sentimentele, in schimb, ei cauta sa-si umple golul din atentie in alta parte. O mare parte din aceasta ar putea fi inconstienta, ambii parteneri nestiind ce se intampla.

Nu are rost sa dai vina pe oricare dintre parti, dar atat barbatii, cat si femeile trebuie sa inteleaga ca aceste roluri invatate au un impact negativ asupra relatiilor lor.

Recunoasterea radacinii acestor comportamente nu este suficienta. Oamenii nu trebuie sa accepte aceste roluri si pot deveni constienti de ele si le pot modifica inainte ca relatia sa fie deteriorata. Barbatii pot fi inclinati sa fie mai jucausi, iar femeile sa fie mai materne, dar cunoscand radacinile acestor motivatii, partenerii pot avea o intelegere, compasiune si dialog imbunatatite.