Doare sa pastrezi secrete. Secretul este asociat cu o bunastare mai scazuta, cu o sanatate mai proasta si cu relatii mai putin satisfacatoare.
Cercetarile au legat secretul de anxietate crescuta, depresie, simptome de sanatate precara si chiar progresia mai rapida a bolii. Exista o explicatie aparent evidenta pentru aceste daune: ascunderea secretelor este o munca grea. Trebuie sa fii atent la ce spui. Daca este intrebat despre ceva legat de secret, trebuie sa ai grija sa nu aluneci. Acest lucru ar putea necesita evaziune sau chiar inselaciune. Vigilenta si ascunderea constanta pot fi epuizante.
Noile cercetari, totusi, sugereaza ca raul secretelor nu vine cu adevarat din ascundere, pana la urma. Adevarata problema cu pastrarea unui secret nu este ca trebuie sa-l ascunzi, ci ca trebuie sa traiesti cu el si sa te gandesti la el.
Conceptul de secret ar putea evoca o imagine a doua persoane in conversatie, cu o persoana ascunzandu-se activ de cealalta. Cu toate acestea, o astfel de ascundere este de fapt neobisnuita. Este mult mai obisnuit sa rumegem asupra secretelor noastre. Tendinta noastra de a rataci mintea catre secretele noastre pare cea mai daunatoare bunastarii. Simpla gandire la un secret ne poate face sa ne simtim neautentici. A avea o revenire secreta in minte, din nou si din nou, poate fi obositor. Cand ne gandim la un secret, acesta ne poate face sa ne simtim izolati si singuri.
Pentru a intelege mai bine daunele secretului, eu si colegii mei ne-am propus mai intai sa intelegem ce secrete pastreaza oamenii si cat de des le pastreaza. Am descoperit ca 97% dintre oameni au cel putin un secret la un moment dat, iar oamenii au, in medie, 13 secrete. Un sondaj efectuat pe peste 5.000 de persoane a constatat ca secretele comune includ preferintele, dorintele, problemele legate de relatii si sex, inselaciune, infidelitate si incalcari ale increderii celorlalti.
In mai multe studii, am cerut participantilor sa estimeze cat de des si-au ascuns secretul in timpul conversatiilor cu ceilalti si, de asemenea, cat de des s-au gandit la secretul in afara interactiunilor sociale. Am descoperit ca, cu cat oamenii se gandesc mai des la secretele lor, cu atat starea lor de bine este mai scazuta. Frecventa ascunderii active atunci cand interactionati cu ceilalti, totusi, nu a avut nicio legatura cu bunastarea.
In urma acestei cercetari, o noua lucrare dezvaluie de ce gandirea la secrete este atat de daunatoare. Intorcand intrebarea, am examinat consecintele confidarii secretelor. Am descoperit ca atunci cand o persoana confera un secret unei terte parti, aceasta nu reduce cat de des trebuie sa ascunda secretul altora care sunt inca tinuti in intuneric. Mai degraba, reduce cat de des mintea lor rataceste spre secret in momente irelevante.
Actul de a confida un secret poate fi cathartic si usurator. Dar simplul catharsis nu este suficient. Cand va confideti un secret, ceea ce este de fapt util este conversatia care urmeaza. Oamenii raporteaza ca atunci cand impartasesc un secret cu o alta persoana, ei primesc adesea sprijin emotional, indrumari utile si sfaturi utile. Aceste forme de sprijin ii fac pe oameni sa se simta mai increzatori si capabili sa faca fata secretului. Cand oamenii gasesc un mod mai sanatos de a gandi despre secretul lor, rumineaza mai putin despre el si au o stare de bine imbunatatita. Studiile noastre sugereaza ca ceea ce este important este sa vorbesti cu o alta persoana despre un secret. O singura conversatie poate duce la o perspectiva si o minte mai sanatoasa.
Aceasta noua stiinta a secretului aduce atat vesti bune, cat si vesti rele. Vestea proasta este ca, chiar si atunci cand nu ne ascundem secretele, ele sunt inca foarte alaturi de noi si ne pot rani. Vestea buna este ca, chiar si atunci cand alegem sa pastram ceva secret, vorbirea cu o alta persoana poate face lumea diferentelor. Secretele nu trebuie sa doara atat de mult ca ele.
