Pot cladirile sa devina copaci? Sau mai bine zis, ar putea fi transformate in paduri verticale? Asa crede un arhitect italian si dezvolta modele inovatoare in care umple fiecare casa si birou cu verde.
Stefano Boeri este obsedat de copaci, posibil de cand a citit in copilarie Baronul dezlantuit , de Italo Calvino , care descrie povestea unui baiat care se catara intr-o lume de copaci si nu are nicio intentie sa se intoarca.
Proiectul initial
Acest arhitect este creatorul Padurii Verticale, o cladire din Milano, orasul sau natal, construita in 2014 in zona Porta Nuova Isola.
Padurea verticala din Milano are mii de copaci, tufisuri si alte plante.
Se compune din doua turnuri de 80 si 112 metri, care gazduiesc 480 de arbori mari si mijlocii, 300 mai mici, precum si 11.000 de plante perene si 5.000 de arbusti. Daca toate aceste exemplare ar fi dislocate pe o proprietate, ar echivala cu 20.000 de metri patrati de vegetatie. Dar reuseste sa o condenseze si sa o ridice spre cer intr-o structura de 1.500 de metri patrati.
Provocarea Chicago cu primul zgarie-nori din lemn
Daca este calculat pentru fiecare ocupant al turnurilor, fiecarui individ ii corespund doi copaci, opt tufisuri si 40 de plante. Exista un balcon intr-o cladire comuna care sa-i adaposteasca?
„Copacii sunt ca indivizii: fiecare are propria evolutie, propria biografie si forma”, a spus acest arhitect intr-un interviu CNN.
Efectele nu sunt doar estetice. Exista, de asemenea, beneficii psihologice si o importanta promovare a biodiversitatii, deoarece o suta de pasari din 15 specii diferite profita de impresionanta padure verticala din Milano pentru a cuibari.
Si, desigur, avantajele pentru mediu sunt mai mult decat valoroase: aceste doua turnuri pot absorbi 30 de tone de dioxid de carbon si pot produce 19 tone de oxigen pe an.
Ideea de gradini verticale
Logica lui Boeri este foarte simpla: daca vrem sa promovam ecologia si sustenabilitatea, nu ar fi mai bine sa iesim de la suprafata? „Solutia nu sunt doar gradini. De ce nu (plantati) si pe partile laterale ale cladirii?”, intreaba el.
Legat de ideea sa este tendinta gradinarilor si a peisastilor de a crea gradini verticale, propunere care variaza de la case pana la proiecte precum zidul verde al Cosmocaixa din Madrid, care are 15.000 de plante in 460 de metri patrati.
Inspiratie in copaci
Arhitectura lui Boeri este inspirata si din arbori in constructia cladirilor, in distributia retelelor de incalzire geotermala si in instalatiile de canalizare de parca ar fi ramurile unui stejar sau ale unui platan.
Boeri are proiecte forestiere verticale in China, Italia, Elvetia si Tarile de Jos, printre alte tari.
Ambitiosul proiect oras-padure din China
Cel mai ambitios este, mai mult decat o cladire, orasul-padure pe care il proiecteaza in Liuzhou, in provincia chineza Guangxi, format din case, scoli si birouri acoperite cu un milion de exemplare de plante in 140 de hectare urbanizate.
In acest oras se va afla Guizhou Mountain Forest Hotel, o statiune de 31.200 de metri patrati inspirata de terasele create de fermieri in orografia accidentata. Ideea lui Boeri este ca hotelul este o reconstructie a dealului si ca copacii structurii inlocuiesc formatiunea de stanca mutilata.
Colectionarul de arhitectura de avangarda
Tot in China, mai exact la Nanjing, proiecteaza doua turnuri langa raul Yangtze, unde 1.100 de copaci vor acoperi cladirile.
Proiecte la Paris si Utrecht
La periferia Parisului, arhitectul italian lucreaza la Foret Blanche, un turn de 54 de metri care va adaposti 2.000 de copaci si plante pe cele patru fatade exterioare ale sale, o dotare verde echivalenta cu un hectar de padure.
In noul cartier Jaarbeursboulevard, din Utrecht (Olanda), 10.000 de exemplare de copaci, arbusti si flori vor invada un turn de 90 de metri, structura care va absorbi 5,4 tone de dioxid de carbon. La parterul sau veti gasi Centrul Forestier Vertical, dedicat cercetarii si promovarii silviculturii urbane in lume.
Proiectele de paduri verticale incep sa fie replicate de alti mari arhitecti si urbanisti
Pe langa proiecte, Boeri a fost promotorul Primului Forum Urban al Padurilor Urbane, care a avut loc la Mantua (Italia), iar modelul sau incepe deja sa fie o sursa de inspiratie pentru alti arhitecti precum Ole Scheeren si Thomas Heatherwick in proiectele lor pentru Ho Chi Minh si Shanghai.
Deocamdata, Boeri continua sa proiecteze turnuri invadate de vegetatie in angajamentul sau de a considera ca natura ar trebui sa fie coloana vertebrala a arhitecturii.
