De la incercarile de a controla mass-media publica pana la desfiintarea unui parchet special si la propaganda rusa, coalitia de guvernamant a Slovaciei scoate pagini din cartea de joc a premierului ungar Viktor Orban cand vine vorba de opinii iliberale. Un parchet special care s-a ocupat de cazuri grave de coruptie — dintre care multe i-au implicat pe proprii parlamentari ai lui Fico sau aliati apropiati de afaceri — va fi inchis, la ordinul premierului.

Fico „incearca sa creeze un stat mafiot… in care obiectivul principal este sa mentina functionarea piramidei puterii”, a spus Michal Vasecka, analist politic la Institutul de Politica din Bratislava.

Miscarea a provocat indignare la Bruxelles, inalti oficiali ai UE si-au exprimat ingrijorarea cu privire la aceste incalcari ale statului de drept.

Executivul UE este supus unei presiuni din ce in ce mai mari din partea Parlamentului European pentru a arata dinti in problemele statului de drept, in urma deciziei de a debloca miliarde de fonduri UE alocate Ungariei, care au fost inghetate din cauza preocuparilor legate de independenta justitiei. Parlamentul ia masuri legale pentru aceasta miscare, declarand ca Comisia si-a incalcat obligatia de a se asigura ca banii contribuabililor nu sunt folositi abuziv.

Vicepresedintele Parlamentului European Martin Hojsik (PS) considera ca Comisia va trata cu seriozitate situatia din Slovacia. „Comisia este mult mai inclinata sa nu repete greselile care s-au intamplat in Ungaria cu privire la o situatie care a fost tolerata mult prea mult timp si lui Orban i sa permis sa escaladeze”, a spus el.

Orban a fost mult timp un ghimpe in partea UE. Premierul eurosceptic a fost implicat intr-o batalie cu Bruxelles-ul pe o serie de probleme, inclusiv coruptie, incalcarea independentei judiciare, restrictii ale libertatilor academice; o lege de „protectie a copilului” care este vazuta pe scara larga ca homofoba; tratamentul refugiatilor; si restrictii asupra libertatii mass-media.

Acestea au determinat Comisia sa inghete miliarde de numerar UE alocate pentru Budapesta.

Acum, exista ingrijorarea ca Slovacia ar putea fi urmatoarea.

„Avem o discutie privind bugetul intermediar. Nu putem submina increderea interna a statelor membre ca nu avem grija [de finante]. Si nu suntem gardienii banilor lor. Si este extrem de naiv din partea lui Fico sa creada ca poate scapa cu asta”, a spus Hojsik.

Hojsik a avertizat, de asemenea, ca, daca guvernul lui Fico continua pe o cale iliberala, Slovacia ar putea risca sa piarda accesul la fondurile UE.

Comisarul UE pentru justitie, Didier Reynders, a trimis o scrisoare in decembrie in care le cere autoritatilor sa nu desfiinteze procuratura. Sefa Parchetului European, Laura Codruta Kovesi, a declarat in februarie la POLITICO ca este „foarte ingrijorata” si a trimis o scrisoare Comisiei in care isi prezinta preocuparile.

Un purtator de cuvant al Comisiei a confirmat pentru POLITICO ca institutia „a primit scrisoarea” si „va raspunde la aceasta”.

Purtatorul de cuvant a spus: „Nu vom ezita sa luam masuri pentru a asigura respectarea legislatiei UE, daca este necesar”.

Guvernul slovac nu a raspuns unei solicitari de comentarii.

„Institutia a contribuit in mod semnificativ la incalcarea drepturilor omului”, a sustinut anterior Fico despre decizia, despre care a spus ca face parte dintr-o reforma a codului penal.

Sfarsitul biroului care l-a vanat pe Fico

Obiectivul principal al lui Fico la revenirea la putere a fost sa inchida procuratura speciala.

Investigatiile biroului, care a fost deschis in 2004, au condus la numeroase condamnari in cazuri de coruptie importante, dintre care multe au fost legate de partidul de guvernamant Smer al lui Fico in mandatele anterioare ale sale ca prim-ministru.

La sfarsitul lunii februarie, Curtea Constitutionala a Slovaciei a suspendat parti din reforma codului penal al lui Fico, care a redus pedepsele pentru coruptie si a redus termenul de prescriptie pentru infractiuni majore, cum ar fi violul.

Reforma codului penal a lui Fico a starnit proteste ample in toata tara si a infuriat opozitia.

„Prioritatea pentru [Fico] este sa cumpere impunitate pentru prieteni, sa desfiinteze democratia si sa instituie un fel de regim autocratic”, a spus fostul prim-ministru Ľudovit Odor, care candideaza la alegerile europene pentru partidul liberal Slovacia Progresista (PS). a spus POLITICO.

Insa decizia Curtii Constitutionale nu a blocat dizolvarea parchetului special si inlaturarea sefului acestuia, procurorul general Daniel Lipsic.

„Lipsic si oamenii lui i-au urmarit sistematic pe baietii lui Fico si Fico in ultimii trei ani si jumatate. Lipsic este cel mai important dusman al lui Fico si al poporului sau, nu al opozitiei, nu al intelectualilor”, potrivit Michal Vasecka, analist politic la Institutul de Politica din Bratislava.

Potrivit lui Vasecka, Fico se concentreaza in prezent pe pozitionarea oamenilor in institutii cheie – la fel cum a facut Orban in Ungaria. 

Iar urmatoarea miscare ar putea fi peisajul media al Slovaciei.

Amenintari la adresa independentei mass-media

Guvernul slovac a intrerupt comunicarea cu patru institutii de presa nationale la scurt timp dupa venirea la putere in toamna trecuta, descriindu-le ca fiind „ostili” si „nu sunt suficient de obiectivi”.

In schimb, favorizeaza mass-media pro-rusa, cum ar fi Hlavne spravy, care colporteaza naratiunile Kremlinului.

De asemenea, Fico a dat lovituri la postul public Radio si Televiziunea Slovaciei (RTVS) pentru ca nu si-a indeplinit obligatiile si a cerut o schimbare in conducerea sa.

Situatia a escaladat in martie, cand ministrul Culturii, Martina Simkovicova, a anuntat un proiect de lege care ar prevedea inchiderea RTVS si inlocuita cu un nou organism numit Televiziunea si Radioul Slovac (STaR), care va fi condus de persoane desemnate politice.

„Este un fapt ca oamenii se bazeaza mai mult pe media alternativa acum… De ce? Asta e usor. Pentru ca in mass-media, locuitorii slovaci obtin informatii doar dintr-un spectru si un singur adevar”, a spus Simkovicova la o conferinta de presa.

In 2018, uciderea jurnalistului de investigatie Jan Kuciak si a logodnicei sale Martina Kusnirova a provocat cele mai mari proteste de la Revolutia de catifea din 1989, cand slovacii au iesit in strada pentru a cere inlaturarea regimului comunist cehoslovac.

In urma crimelor, Fico si-a dat demisia din functia de prim-ministru, la fel ca si alti inalti oficiali, dar acum a revenit la putere.

Propunerea lui Simkovicova a venit cu doar o zi inainte ca deputatii europeni sa dea unda verde finala saptamana trecuta Actului european pentru libertatea presei, care va interzice guvernelor UE sa se amestece in deciziile editoriale si sa forteze reporterii sa-si dezvaluie sursele.

Revizuirea mass-media a starnit critici puternice din partea grupurilor de drepturi, jurnalistilor si opozitiei.

„Acum, ca Robert Fico a revenit la putere, el este in cautarea razbunarii. El cauta jurnalisti”, a declarat activistul din Kosice Jan Galik, care este unul dintre fondatorii initiativei For A Decent Slovakia, un grup al societatii civile care a organizat protestele dupa uciderea lui Kuciak.

„Ei creeaza din nou o atmosfera in care mai multi jurnalisti pot fi ucisi din nou, si sper ca nu, dar este posibil. El este pe deplin responsabil pentru aceasta atmosfera.”

Testul statului de drept la alegerile prezidentiale

Alegerile prezidentiale viitoare vor fi urmatorul test pentru statul de drept.

Slovacii se indreapta sambata la urne pentru a alege noul presedinte al tarii, urmand sa aiba loc probabil un tur de scrutin intre primii doi candidati pe 6 aprilie.

Desi rolul presedintelui in Slovacia este in mare parte ceremonial, presedintele in exercitiu Zuzana Caputova, care nu cauta realegerea, a fost un tampon important impotriva unora dintre deciziile controversate luate de guvernul lui Fico.

Este posibil ca acest tampon sa nu mai existe in curand in calitate de presedinte al parlamentului slovac – si mana dreapta a lui Fico – Peter Pellegrini este favoritul pentru a fi urmatorul presedinte. Dar probabil va fi aproape. Pellegrini este pe cale sa castige 37 la suta din voturi, iar candidatul opozitiei liberale Ivan Korcok, fost ministru de externe si ambasador in SUA, preconizeaza ca va obtine 36 la suta.

„El [Pellegrini] nu recunoaste echilibrul de putere. Si din moment ce el face parte si din aceasta coalitie de guvernare, nu ne-am putea astepta niciodata sa mearga la Curtea Constitutionala sau la oricine pentru orice chestiune litigioasa. O sa fie doar un fel de postas: o sa semneze lucruri si sa plece in strainatate”, a declarat Odor, fostul premier, pentru POLITICO.

Potrivit lui Odor, alegerile prezidentiale sunt cheia directiei viitoare a tarii.

„Nu cred ca ar fi bine ca acest guvern sa aiba totul, avem nevoie de un element de echilibrare care sa reprezinte toti cetatenii, nu doar 55 la suta dintre ei”, a spus el.