„Fi prezent.” Aceasta este mantra meditatiei mindfulness si o presupusa cheie pentru constientizarea si acceptarea de sine. Intr-un tip de exercitiu de mindfulness, scopul este de a efectua activitati de rutina cu un sentiment sporit de atentie.
„Incercati sa va faceti timp pentru a experimenta mediul dumneavoastra cu toate simturile – atingere, sunet, vedere, miros si gust. De exemplu, atunci cand mananci o mancare preferata, fa-ti timp pentru a mirosi, a gusta si a te bucura cu adevarat de ea”, recomanda un articol al Clinicii Mayo.
Mindfulness poate avea intr-adevar beneficii psihologice. La inceputul acestui an, o sinteza a studiilor controlate randomizate a aratat ca interventiile bazate pe mindfulness au avut beneficii mici pana la moderate pentru o serie de rezultate de sanatate, inclusiv stresul, anxietatea si depresia. Acestea fiind spuse, efectele mindfulness au fost mai mici si mai putin consistente in comparatie cu cele ale altor terapii, iar unele efecte au parut sa se estompeze la cateva luni dupa interventie. Luate impreuna, rezultatele sugereaza ca interventiile bazate pe mindfulness pot fi mai bune decat nimic pentru unele rezultate, dar ca sunt necesare mai multe cercetari pentru a compara mindfulness cu alte terapii.
Un lucru pe care l-au avut in comun interventiile bazate pe mindfulness este ca toate au incercat sa cultive concentrarea asupra momentului prezent prin mai multe sesiuni de practica de meditatie.
Desi constientizarea are meritele sale, cercetarile psihologice au dezvaluit, de asemenea, ca in unele circumstante este important sa fii mai putin minte. Adica, pe masura ce ne dezvoltam abilitatile in sarcini complexe, le putem indeplini cu o facilitate din ce in ce mai mare pana cand atentia pare a fi inutila. Exemplele de zi cu zi variaza de la mersul pe bicicleta la taierea castravetilor pana la spalatul pe dinti.
La baza acestei stari de „automaticitate” (cum o numesc psihologii cognitivi) se afla procese mentale care pot fi executate fara a le acorda atentie. Aceste procese se desfasoara fara constientizare – o reactie in lant a evenimentelor mentale. Nu indeplinim toate sarcinile automat, dar multe pot fi efectuate in acest fel odata ce sunt bine exersate.
Pentru a fi clar, este important sa acordati atentie atunci cand invatati o noua abilitate. Intr-un studiu propriu, am descoperit ca masurile abilitatilor cognitive care au folosit capacitatea de a concentra atentia au prezis capacitatea pianistilor incepatori de a invata si de a canta „La multi ani tie”.
Dar cercetarile de expertiza au dezvaluit, de asemenea, ca acordarea prea multa atentie la ceea ce faci poate avea efecte daunatoare, in special atunci cand exerciti abilitati bine exersate. De fapt, acesta este unul dintre motivele pentru care unii experti par sa „se sufoca sub presiune”: se gandesc prea mult la mecanica sarcinii in cauza.
Intr-un studiu clasic, omul de stiinta cognitiv Sian Beilock si colegii sai au incercat jucatori de golf priceputi sa scufunde putturile in diferite conditii experimentale. Intr-un scenariu, jucatorii de golf au fost pur si simplu instruiti sa acorde atentie swing-ului clubului lor si sa spuna „stop” cand isi termina swing-ul. Intr-o alta stare, ei au fost instruiti sa asculte un sunet tinta in timp ce ignora alte zgomote si sa rosteasca cuvantul „ton” atunci cand au auzit sunetul tinta.
In mod contraintuitiv, jucatorii priceputi au avut performante substantial mai proaste atunci cand s-au concentrat pe swing decat atunci cand au acordat atentie sunetelor irelevante. Efectul de a acorda atentie swing-ului lor a fost atat de daunator incat jucatorii de golf s-au descurcat mai bine cand se incalzeau inainte de inceperea experimentului.
Mai recent, psihologul Yannick Balk si colegii sai i-au cerut jucatorilor de golf sa incerce diferite interventii menite sa atenueze efectele presiunii performantei. Cercetatorii au indus presiune asupra performantei prin inregistrarea video a participantilor, spunandu-le ca foile lor de scor vor fi postate public la clubhouse si stimuland performanta puternica cu cupoane pentru magazinul de golf.
Fara o interventie, jucatorii de golf au avut rezultate semnificativ mai proaste sub presiune. Cu toate acestea, participantii care au fost incurajati sa se gandeasca la altceva – in special, un cantec pe care il stiau pe de rost – s-au imbunatatit cand miza era mare. Merita atentionat ca aceste rezultate ar trebui replicate in esantioane mai mari si in contexte diferite.
Cu toate acestea, mesajul important din aceasta cercetare este ca concentrarea prea atenta asupra executiei unor secvente motorii bine exersate poate provoca greseli. Desigur, nu ar trebui sa ne resemnam sa trecem prin viata pe pilot automat, ratand oportunitati de a face conexiuni mai profunde cu noi insine, unul cu altul si cu mediul nostru. Dar exista situatii in care ar trebui sa lasam automatitatea sa preia controlul. Data viitoare cand mergi pe bicicleta, nu te gandi prea mult la asta.
