Multi dintre noi recunoastem acel sentiment familiar de a deschide cu nerabdare o cutie de cadou ambalata cu grija, doar pentru a dezvalui un pulover de lana groaznic, o figurina infioratoare sau un set de „suporturi pentru cutite” de cristal pentru masa.
Dar ce face pentru un cadou bun? Raspunsul este foarte diferit, in functie de daca il intrebi pe cel care da sau pe cel care primeste cadoul. Un studiu publicat luna aceasta in Current Directions in Psychological Science evidentiaza deconectarea dintre cadourile pe care le dorim de fapt si cele pe care dorim sa le oferim si ofera cateva perspective care pot fi utile in acest sezon de cumparaturi de sarbatori.
Psihologii stiu de mult ca ne luptam adesea sa prezicem preferintele altor oameni si, potrivit coautorului studiului, Elanor Williams, profesor de marketing la Universitatea Indiana Bloomington, egocentrismul nostru poate fi de vina. Avem tendinta de a ne concentra mai intai pe propriul nostru punct de vedere, apoi ne extindem gandirea pentru a lua in considerare opiniile altor oameni – o strategie care nu functioneaza intotdeauna. „Acest proces nu este foarte usor”, spune ea.
Daruirea de cadouri, desigur, inseamna sa luam perspectiva altcuiva in timp ce incercam sa anticipam ce ar putea dori o alta persoana. O multime de cercetari anterioare au cronicizat diferitele greseli ale oamenilor in ceea ce priveste oferirea de cadouri si au oferit zeci de explicatii psihologice diferite, care este locul unde intervine munca lui Williams si a co-autorului Jeff Galak, profesor de marketing la Universitatea Carnegie Mellon. „Se parea ca de parca ar putea exista un fel de mecanism de baza, de baza, care sa conduca toate aceste erori”, spune Galak, „Si am vrut sa intelegem ce este asta.”
Autorii au cercetat literatura despre daruirea de cadouri si au folosit teme comune pentru a dezvolta o explicatie simpla si unificatoare pentru ineptitudinea noastra de a oferi cadouri: Ca daruitori de cadouri, avem tendinta de a ne concentra asupra schimbului de cadouri in sine, anticipand cu nerabdare sentimentul cald pe care il avem atunci cand vedem chipul celuilalt se lumineaza de bucurie la deschiderea prezentului nostru. In schimb, primitorii de cadouri se concentreaza mai mult pe cadoul in sine: este util? Se doreste? Va ajunge ascuns intr-un dulap pana cand va putea fi returnat sau re-cadou?
Galak explica ca aceasta nepotrivire apare nu pentru ca noi, in calitate de daruitori de cadouri, nu ne gandim la punctul de vedere al destinatarului, ci pentru ca ne concentram pe perioada de timp gresita. „[Folosim] perspectiva momentului schimbului”, spune el, „Spre deosebire de a spune, cum va fi la o saptamana dupa ce ii voi face cadoul acestei persoane? Inca se vor bucura de asta?”
Exista multe moduri prin care obsesia noastra pentru schimbul de cadouri ne poate duce in ratacire. De exemplu, suntem inclinati sa alegem cadouri distractive in locul celor utile, optand pentru un articol capricios care va face o dezvaluire placuta, chiar daca destinatarul poate sa nu aiba mare nevoie de el pe termen lung. Williams descrie o ocazie recenta in care parintii ei i-au dat o farfurie de servire de cinci kilograme facuta din sare, un cadou pe care il descrie ca fiind „ingrijit si extrem de nepractic”. „Le-am multumit din plin, apoi l-am returnat imediat la magazin si mi-am cumparat un ceainic electric”, spune ea, „Care nu este un cadou interesant, dar este ceva pe care il folosesc practic in fiecare zi – si de fiecare data cand il folosesc, Ma gandesc la ei.”
Fixarea noastra pentru „dezvaluirea mare” ne poate impinge, de asemenea, sa oferim un cadou surpriza, mai degraba decat sa ramanem la lista sau sa cerem pur si simplu destinatarului sugestii. „Cadourile sunt menite sa fie surprize – le impachetam, ii punem pe oameni sa le deschida”, spune Williams. „Dar o surpriza este oarecum riscanta prin faptul ca, daca persoana respectiva nu stie ca va veni, s-ar putea sa nu fie ceva ce isi doreste cu adevarat.”
Cheltuielile cu cadourile sunt un alt loc in care s-ar putea sa ratam marcajul. Presupunem ca un articol scump este modalitatea cea mai sigura de a impresiona, in timp ce celor mai multi destinatari de cadouri le pasa mai putin sa fie uimiti in acest moment si mai mult sa obtina ceva de care sa se poata folosi sau sa se bucure dupa aceea. Galak s-a confruntat cu aceasta situatie cand a primit o baveta Hermes de 250 de dolari dupa ce s-a nascut fiica lui. „In realitate, am fi preferat ceva de genul unui pachet de 10 bavete ieftine de la Kmart pe care sa le folosim de fapt”, spune el.
Cu toate acestea, cei mai multi dintre noi doresc sa oferim cadouri bune – pur si simplu avem tendinta de a ne abate pe drum. Deci, cum ne putem imbunatati? Williams sugereaza sa ne concentram mai putin asupra rolului nostru in schimbul de cadouri si mai mult asupra proprietatii persoanei asupra cadoului dupa aceea. „Intr-un fel, trebuie sa renunti la un pic din vanitatea ta”, spune ea, „si sa fii de acord sa oferi un cadou care ar putea sa nu para un cadou bun, dar de fapt este, prin faptul ca se potriveste cu preferintele persoanei.”
Galak spune ca cea mai buna strategie ar putea fi sa intrebi pur si simplu oamenii ce vor. „Exista o conceptie gresita ca cele mai bine primite cadouri sunt cele neasteptate, dar nu este adevarat”, explica el. „Cadourile cel mai bine primite sunt cele care se potrivesc cel mai bine cu ceea ce doreste de fapt destinatarul.”
Cercetarile privind oferirea de cadouri pot parea putin frivole, dar asa cum subliniaza Williams, oferirea de cadouri este ceva ce facem tot timpul. Galak adauga ca joaca un rol social important – oferirea de cadouri ne poate ajuta sa ne ingaduim cu ceilalti si sa intarim legaturile sociale. Exista, de asemenea, un motiv mai practic pentru a ne imbunatati jocul de a oferi cadouri: in fiecare sezon de sarbatori, platim sute de miliarde de dolari pentru cadouri. „Daca facem asta”, spune Galak, „s-ar putea la fel de bine sa facem bine.”
