In primele luni ale pandemiei de COVID-19, Jay Van Bavel, psiholog la Universitatea din New York, a dorit sa identifice factorii sociali care prezic cel mai bine sprijinul unei persoane pentru masurile de sanatate publica, cum ar fi distantarea fizica sau inchiderea restaurantelor.
Avea o mana de colaboratori pregatiti sa colecteze date de sondaj. Dar pentru ca pandemia se petrecea peste tot, el s-a intrebat daca ar putea extinde proiectul. Asa ca a incercat ceva ce nu mai facuse niciodata inainte.
El a postat o descriere a studiului pe Twitter in aprilie, cu o invitatie pentru alti cercetatori sa se alature. „Poate ca voi primi inca zece oameni si mai multe puncte de date”, isi aminteste ca se gandise la acea vreme. In schimb, raspunsul l-a pacalit. Peste 200 de oameni de stiinta din 67 de tari s-au alaturat efortului. In cele din urma, cercetatorii au reusit sa colecteze date despre mai mult de 46.000 de oameni. „A fost o colaborare masiva”, spune el. Echipa a aratat ca, in general, oamenii care au raportat ca identitatea nationala este importanta pentru ei au avut mai multe sanse sa sustina politicile de sanatate publica. Lucrarea este in prezent in curs de evaluare inter pares.
Pentru oamenii de stiinta sociala, pandemia de COVID-19 a prezentat o oportunitate unica – un experiment natural care „cuprind toate culturile si grupurile socio-economice”, spune Andreas Olsson, psiholog la Institutul Karolinska din Stockholm. Toata lumea se confrunta cu amenintari similare la adresa sanatatii si a mijloacelor de trai, „deci putem vedea cum oamenii raspund diferit la acest lucru, in functie de cultura, grupuri sociale si diferente individuale”, spune el. Cercetatorii au reusit sa compare comportamentele oamenilor inainte si dupa schimbari majore de politica, de exemplu, sau sa studieze mai usor fluxul de informatii si dezinformarea.
Sfera globala a pandemiei a reunit grupuri din intreaga lume ca niciodata inainte. Si cu atat de mult interes simultan, cercetatorii pot testa idei si interventii mai rapid decat inainte. De asemenea, a fortat multi oameni de stiinta sociala sa-si adapteze metodele intr-o perioada in care interviurile si experimentele in persoana au fost aproape imposibile. Unii se asteapta ca inovatiile stimulate de pandemie sa supravietuiasca crizei actuale si chiar sa schimbe definitiv domeniul.
De exemplu, cu tehnologia care este acum incercata si testata, spune Van Bavel, este mult mai usor sa construiesti o echipa internationala. „Acum ca avem infrastructura si experienta, vom putea face asta pentru tot felul de lucruri”, spune el.
Rapeluri sociale de vaccin
Inainte de colaborarea masiva a lui Van Bavel, el si un grup de peste 40 de cercetatori s-au reunit pentru a schita modurile in care cercetarea comportamentala ar putea informa si imbunatati raspunsul la coronavirusul SARS-CoV-2 intr-un moment in care oamenii sunt speriati, sceptici si inundati. prin informare. Ei au subliniat cercetarile anterioare in domeniu care ar putea influenta politicile si au identificat proiecte potentiale privind perceptia amenintarilor, luarea deciziilor si comunicarea stiintifica, printre altele.
Multi au fost dornici sa-si aplice munca pentru intelegerea raspunsului public la practici precum blocarea si mandatele de masti. Intr-un sondaj efectuat pe peste 46.000 de persoane, Van Bavel si colegii sai au aratat ca tarile in care oamenii erau cel mai in favoarea masurilor de precautie tind sa fie cele care promovau un sentiment de unitate si coeziune publica. Un sentiment, spune el, ca „suntem cu totii in asta impreuna”. Era oarecum contra-intuitiv. Ideologia politica de dreapta s-a corelat cu rezistenta la masurile de sanatate publica in randul participantilor la sondaj, dar, in general, o identitate nationala puternica a prezis mai mult sprijin pentru astfel de masuri. Van Bavel spune ca acest lucru sugereaza ca ar putea fi posibil sa se foloseasca identitatea nationala atunci cand se promoveaza politicile de sanatate publica.
Alte lucrari au aratat ca cine transmite mesajul conteaza cu adevarat. Un studiu publicat in februarie a chestionat peste 12.000 de persoane din 6 tari – Brazilia, Italia, Coreea de Sud, Spania, Elvetia si Statele Unite – cu privire la disponibilitatea lor de a impartasi un mesaj care incurajeaza distantarea sociala. Mesajul ar putea fi sustinut de actorul Tom Hanks, celebritatea Kim Kardashian, un oficial proeminent guvernamental din tara care a efectuat sondajul sau Anthony Fauci, directorul Institutului National de Alergii si Boli Infectioase din Bethesda, Maryland. Respondentii din toate tarile au fost cei mai dispusi sa impartaseasca mesajul atunci cand acesta a venit de la Fauci (desi in Statele Unite, unde COVID-19 a fost foarte politizat, el a devenit o figura dezbinatoare pentru unii). Sustinarile celebritatilor au fost relativ ineficiente prin comparatie.
Cercetarile preliminare sugereaza ca alinierea mesajului cu valorile destinatarilor sau evidentierea aprobarii sociale pot fi, de asemenea, influente. Michele Gelfand, psiholog la Universitatea din Maryland din College Park, face parte dintr-o echipa care organizeaza un „turneu de interventie” pentru a identifica modalitati de promovare a purtarii mastilor in randul conservatorilor si liberalilor din Statele Unite.
Cercetatorii testeaza opt interventii, sau „ghionturi”, care reflecta diferite valori morale si factori specifici COVID-19. Scopul este de a determina care sunt cele mai eficiente pentru a incuraja aceste grupuri politice sa adere la indrumarile de sanatate publica. Un mesaj pe care il testeaza subliniaza ca purtarea mastilor „ne va ajuta sa ne redeschidem economia mai rapid” – o abordare menita sa atraga republicanii, care sunt mai susceptibili sa vada pandemia ca o criza economica decat una de sanatate. O alta interventie evidentiaza evitarea raului – o valoare despre care oamenii liberali spun ca este importanta pentru ei. Mesajul subliniaza ca o masca „te va tine in siguranta”.
„Le punem unul impotriva celuilalt pentru a vedea care ghiont functioneaza cel mai bine”, spune Gelfand. Este un design de studiu care poate testa mai multe interventii simultan si ar putea fi implementat la scara larga in multe regiuni geografice – un beneficiu devenit mai urgent de pandemie. Rezultatele nu au fost inca publicate.
Altii au inceput sa foloseasca o abordare similara pentru a incuraja vaccinarea chiar inainte ca un vaccin SARS-CoV-2 sa fie disponibil. Initiativa pentru schimbarea comportamentului pentru bine de la Universitatea Pennsylvania din Philadelphia a testat ghionturi care incurajeaza oamenii sa faca vaccinul antigripal. Katherine Milkman, un cercetator in comportament la Wharton School a universitatii, si colegii ei au testat aproximativ 20 de strategii de mesagerie, de la glume la apeluri directe. „Vedem lucruri care functioneaza”, spune Milkman. Ei au descoperit, de exemplu, ca trimiterea de mesaje text oamenilor pentru a spune ca vaccinarea antigripala a fost rezervata in special pentru ei a crescut ratele de vaccinare.
Descoperirile au fost puse aproape imediat la lucru de catre cercetatorii care incercau sa sporeasca absorbtia vaccinarii impotriva COVID-19. Cercetatorii de la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA), au incercat sa reproduca strategia in randul persoanelor tratate la sistemul de sanatate UCLA in februarie si martie si au descoperit ca „s-a dovedit destul de utila pentru stimularea vaccinarii impotriva COVID-19”, spune Milkman.
Si, in martie, Milkman a primit un e-mail de la Steve Martin, directorul executiv al companiei de consultanta in domeniul stiintei comportamentale Influence at Work din Harpenden, Marea Britanie, in care ii spunea ca echipa sa a implementat descoperirile ei pe insula Jersey din Canalul Manecii. Martin si colegul sau Rebecca Sherrington, asistenta sefa asociata pentru Guvernul din Jersey, au incorporat cunostintele lui Milkman ca este posibil sa creasca probabilitatea ca cineva sa vina pentru un vaccin daca i se da „un sentiment de proprietate” – de exemplu, spunand ei ca „acest vaccin v-a fost rezervat”. „Am avut o problema reala in angajarea personalului din caminul de ingrijire, in special femeile tinere, dintre care multe sunt sceptice cu privire la vaccin”, spune Martin. Dar folosind abordarea lui Milkman, impreuna cu alte perspective (cum ar fi ideea ca identitatea mesagerului conteaza si ea), programul lui Martin a obtinut o acoperire de 93% a personalului de ingrijire din Jersey, comparativ cu aproximativ 80% in alte jurisdictii.
Cercetarea depolarizarii
Tehnologii precum geotracking ii ajuta pe oamenii de stiinta sociala sa urmareasca modul in care oamenii se comporta cu adevarat, nu doar modul in care spun ei ca o fac. Raspunsul la pandemia COVID-19 a aratat o divizare dramatica de-a lungul liniilor politice in multe locuri si, deoarece atat de multi oameni detin smartphone-uri care includ trackere GPS, cercetatorii pot cuantifica modul in care partizanismul s-a transpus in comportament in timpul pandemiei.
Van Bavel si colegii sai au folosit date de geotracking de la 15 milioane de smartphone-uri pe zi pentru a analiza corelatiile dintre modelele de vot din SUA si aderarea la recomandarile de sanatate publica. Oamenii din judetele care au votat pentru republicanul Donald Trump la alegerile prezidentiale din 2016, de exemplu, au practicat cu 14% mai putina distantare fizica intre martie si mai 2020 decat oamenii din zonele care au votat pentru democratul Hillary Clinton. Studiul a identificat, de asemenea, o corelatie intre consumul de stiri conservatoare si distantarea fizica redusa si a constatat ca diferentele partizane in ceea ce priveste distantarea fizica au crescut in timp.
Posibilitatile de cercetare deschise de geotracking sunt „dincolo de visele mele”, spune Walter Quattrociocchi, cercetator de date la Universitatea Ca’Foscari din Venetia, Italia. „Avem mult mai multe date pentru a masura procesele sociale acum”, spune el, iar pandemia a oferit o modalitate de a pune aceste date in functiune.
Grupul sau a folosit datele de locatie de la 13 milioane de utilizatori Facebook pentru a vedea cum s-au mutat oamenii in Franta, Italia si Regatul Unit in primele luni ale pandemiei. Cele trei tari au prezentat modele diferite de mobilitate care reflecta infrastructura si geografia lor subiacente. Miscarile din Regatul Unit si Franta au fost mai centralizate in jurul Londrei si, respectiv, Paris, dar au fost mai dispersate in principalele centre de populatie ale Italiei. Astfel de rezultate, spune el, ar putea ajuta la prezicerea rezistentei economice in fata altor dezastre.
De asemenea, cercetatorii folosesc din ce in ce mai mult sondaje pe internet, o tendinta accelerata de pandemie. Un studiu din SUA privind activitatile zilnice ale oamenilor in timpul pandemiei – cum ar fi mersul la serviciu, vizitarea familiei sau masa la restaurante – a primit in medie peste 6.700 de raspunsuri pe zi. Rezultatele au aratat ca partizanismul politic a avut un rol mult mai mare decat au avut ratele locale de COVID-19 in influentarea comportamentelor sigure. Republicanii autoidentificati au avut aproape 28% mai multe sanse de a fi mobili decat democratii, iar acest decalaj s-a extins pe parcursul perioadei de studiu din aprilie pana in septembrie anul trecut.
Mostenirea post-lockdown
Pandemia schimba in mod clar modul in care cercetatorii studiaza comportamentul – si in moduri care ar putea supravietui blocajelor. „Cred ca oamenii vor continua sa caute sa faca studii mai mari cu mai multe laboratoare pentru a produce descoperiri mai solide si aplicabile pe scara larga”, spune Van Bavel. Esantioanele colectate prin aceste proiecte sunt mai diverse decat sunt pentru abordarile tipice si, prin urmare, impactul acestor studii ar putea fi mult mai mare, spune el.
Criza COVID-19 i-a facut pe cercetatori mult mai dispusi sa colaboreze si sa impartaseasca informatii, spune Milkman. Si ritmul publicarii si implementarii constatarilor s-a accelerat, spune ea. „Intr-o saptamana am scris o lucrare despre unele dintre descoperirile noastre in sarbatorile de Craciun”, spune ea – o munca care i-ar fi luat in mod normal cateva luni. Ea a accelerat manuscrisul pentru ca a simtit ca descoperirile sunt urgente si a vrut sa le treaca in domeniul public.
Constrangerile COVID-19 au condus stiinta sociala intr-o directie buna, spune Milkman. „Ar trebui sa facem „stiinta mare””, spune ea, in felul in care fac domenii precum fizica si astronomia. In loc sa desfasoare experimente mici, unice, cercetatorii pot acum sa efectueze mega-studii care reunesc grupuri mari de cercetatori pentru a testa 20 sau chiar 50 de brate de tratament simultan, spune ea.
Incapacitatea de a aduna oameni in interior pentru a efectua cercetari a fortat, de asemenea, inovatii in modul in care oamenii de stiinta recruteaza si studiaza participantii, spune Wandi Bruine de Bruin, un om de stiinta comportamental la Universitatea din California de Sud din Los Angeles. Ea este anchetatoare la Studiul Understanding America, care a chestionat in mod repetat aproximativ 9.000 de gospodarii reprezentative la nivel national din SUA cu privire la intrebari legate de pandemie, cum ar fi „Intentionati sa va vaccinati?” si „Cat de probabil crezi ca te vei infecta?”. Fiind fortata sa dezvolte proceduri de recrutare a unor esantioane mari, reprezentative la nivel national, a permis lui Bruine de Bruin si colegilor sai sa recruteze mai pe scara larga. „Nu trebuie sa ramaneti local”, spune ea si, deoarece participantii nu trebuie sa vina in laborator, este mai usor sa recrutati un esantion mai divers. „Cred ca va impinge stiinta sociala mai departe”, spune ea.
Solutiile tehnice provocate de pandemie ar putea, de asemenea, sa consolideze stiinta. Alexander Holcombe, psiholog la Universitatea din Sydney, Australia, studiaza perceptia vizuala, pe care o descrie ca „un domeniu foarte ingust al stiintei in care oamenii nu faceau studii online” inainte de pandemie. Practicile de distantare sociala l-au fortat pe el si pe echipa sa sa invete programarea pe computer necesara pentru ca experimentele lor sa functioneze online. Rezultatul este ca sunt capabili sa obtina esantioane de dimensiuni mai mari, spune el – o imbunatatire importanta a metodologiei.
Brian Nosek, director executiv la Center for Open Science, o organizatie non-profit din Charlottesville, Virginia, vede pandemia ca o sansa de a regandi unele dintre elementele fundamentale ale modului in care se face stiinta. „Ne-a dat ocazia sa spunem: „Ei bine, cum ar trebui sa facem asta?””, spune el, „acest lucru” fiind totul, de la predare si munca de laborator, pana la studiul designului si colaborarea. Modul in care oamenii comunica in domeniu si se angajeaza cu colaboratorii s-au „schimbat fundamental”, spune el. „Nu imi imaginez ca ne vom intoarce.
