Fie ca este vorba de un termen limita de lucru, blocaj de trafic, acoperis cu scurgeri sau masina defecta, factorii de stres zilnic pot submina relatiile.

Enervarile de rutina tind sa cantareasca oamenii, consumand energie si facandu-i mai predispusi sa atace un partener, chiar si atunci cand partenerul nu este in mod clar de vina pentru problema in cauza.

Dar pandemia de COVID-19 nu se aseamana cu un sef exigent sau cu un tren intarziat. A rasturnat lumea, a lovit economiile nationale si a dominat titlurile de mai bine de un an, facandu-l o tinta destul de vizibila pentru sentimentele negative. Acum, un studiu publicat in Social Psychological and Personality Science arata ca atunci cand cuplurile si-au pus stresul zilnic pe seama pandemiei, fiecare persoana a ajuns sa fie mai fericita cu partenerul sau, in ciuda poverilor fara precedent aduse de dezastru.

„Stresul ne intoarce spre interior si ne epuizeaza”, spune autorul principal si cercetator in relatii Lisa Neff, de la Universitatea Texas din Austin. Aceasta epuizare poate dauna indirect unei relatii romantice, un fenomen numit stres spillover. Dar efectele atribuirii stresului asupra unor probleme mai mari – cum ar fi un dezastru natural sau un diagnostic medical serios – au fost de mult timp neclare, spune Neff. Unele studii au aratat ca exista o revarsare a stresului, in timp ce altele au descoperit ca cuplurile raporteaza de fapt o mai mare satisfactie fata de partenerii lor.

Cuplurile sunt mult mai constiente de factorii de stres mari pe masura ce se intampla, explica Neff. Astfel de evenimente sunt de obicei consumatoare si usor de indicat ca motive pentru a va simti iritabil sau nefericit. „In aceste conditii, oamenii ar putea folosi factorul de stres ca tap ispasitor”, spune ea. Chiar daca pandemia este un tip de eveniment o data intr-un secol, spune Neff, exista analogi din trecut, cum ar fi criza financiara din 2007-2009. „In acea perioada, oamenii aveau tendinta de a invinovati economia saraca pentru problemele din relatia lor”, explica ea. Un studiu din 2011 a constatat ca astfel de oameni au raportat ca se simt mai fericiti cu partenerul lor decat cuplurile care si-au dat vina unul pe celalalt pentru problemele lor de zi cu zi cu banii.

Pentru a testa daca un fenomen similar a avut loc pe vremea COVID, Neff si colegii ei au chestionat 191 de participanti timp de 14 zile in aprilie si mai 2020. Membrii grupului, care includea 81 de cupluri si 29 de persoane care aveau un partener, dar participau fara acesta. persoana, a raspuns la intrebari despre sursele stresului lor si cat de multumiti sunt de relatia lor. Cercetatorii au repetat apoi sondajul de doua saptamani in noiembrie si decembrie si au analizat raspunsurile. Echipa a descoperit ca, in general, oamenii dau vina pe pandemie pentru stresul lor zilnic mai mult decat se invinovateau pe ei insisi sau pe partenerul lor. Cand participantii au raportat ca stresul a fost cauzat de pandemie, ei au raportat, de asemenea, o mai mare satisfactie fata de relatia lor.

Neff spune ca a fost surprinsa sa observe ca beneficiile tapilor ispasitori din cauza pandemiei au durat luni de zile. „Ne-am gandit ca, pe masura ce situatia a ramas, poate oamenii vor uita de [pandemie] sau stresul va deveni prea mare”, spune ea. „Dar chiar si in valul nostru de urmarire, a fost inca benefic.” Neff postuleaza ca, deoarece urmarirea lor a avut loc in noiembrie si decembrie 2020, COVID-19 a fost inca in fruntea mintii participantilor, cand se gandeau cum sa calatoreasca si sa sarbatoreasca sarbatorile.

„Aceasta este o aplicatie cu adevarat noua pentru intelegerea relatiilor in timpul COVID”, spune cercetatorul de la Arizona State University Ashley Randall, care studiaza modul in care cuplurile fac fata stresului si nu a fost implicat in noul studiu. Dar ea adauga ca aceasta lucrare nu prezinta o imagine completa. „Exista limitari importante in ceea ce priveste datele demografice ale studiului”, spune ea. De exemplu, participantii erau in mare parte albi si bine educati si doar 16% au raportat o reducere a orelor de lucru si a salariului. Oamenii care si-au pierdut locul de munca sau nu si-au putut plati facturile ar fi putut experimenta stresul pandemic in mod diferit fata de cei care au ramas in siguranta financiar. Evenimentele concomitente, cum ar fi incidentele importante de brutalitate a politiei si o crestere a retoricii si violentei anti-asiatice, ar fi putut afecta, de asemenea, factorii de stres pentru cuplurile non-albe, noteaza Randall.

In plus, analiza nu a inclus niciun cuplu de acelasi sex. Neff spune ca calculele ei au sugerat ca femeile ar putea experimenta beneficii mai mari decat barbatii, dar ea avertizeaza ca, deoarece mai multe femei decat barbati au participat la investigatia ei, aceste rezultate ar putea sa nu fie semnificative. In studiile anterioare despre modul in care pandemia a afectat relatiile, femeile au raportat o suferinta emotionala mai mare si un timp mai greu de a mentine un echilibru sanatos intre viata profesionala si viata privata decat barbatii. Desi Neff nu intentioneaza sa analizeze problema sexului din cauza limitarilor setului ei de esantion, ea studiaza acum daca izolare si pierderea timpului de singuratate in timpul blocajelor COVID au adus cuplurile mai aproape impreuna, mai degraba decat sa le desparta.

Dar chiar daca tapul ispasitor din cauza pandemiei a ajutat cuplurile sa se simta mai fericiti cu partenerul lor la sfarsitul fiecarei zile, este sanatos ca oamenii sa dea vina pentru toate problemele lor relationale pe fortele externe? „Este mai usor pentru noi sa privim in afara noastra, in timp ce abilitatea de a prelua si de a recunoaste proprietatea [este mai grea]”, indiferent daca COVID-19 este factorul de stres sau nu, spune Randall.

In orice caz, atat Neff, cat si Randall spun ca aceasta cercetare arata modul in care cuplurile care prezinta un „front unit” impotriva unui factor de stres comun pot trece prin momente grele reformuland problemele ca obstacole de rezolvat impreuna. A invata cum sa identifici si sa comunici verbal acesti factori de stres ajuta relatiile sa ramana rezistente, spune Randall. „Aceste strategii sunt importante – [in] pandemie si nu numai”, adauga ea.