Potrivit bazei de date IMBd, au fost realizate 3.600.000 de titluri de filme, dintre care 342.000 sunt filme, iar restul sunt episoade de seriale de televiziune. Si conform Google exista aproape o suta treizeci de milioane de titluri de carti diferite, adica Don Quijote ar fi unul, desi s-au facut mii de editii de-a lungul timpului.

PRODUCTIA CULTURALA – Este evident si evident ca intr-o viata sau in zece vieti pe care le-am avut, intr-o suta de ani sau intr-o mie de ani pe care le-am trait nu am putut sa vedem, sa percepem si sa ne gandim la toata productia culturala umana si aici, am luat doar doua mari industrii culturale, am spune filmele media-documentare-serie si carti, dar mai sunt si altele precum fotografia, media audio sau sonora, arta plastica, arhitectura etc.

Prin urmare, cred ca trebuie sa incercam sa rationalizam industria culturala, nu sa limitam productia, nu in acest sens, ci sa cream sisteme astfel incat sa existe canale, astfel incat persoana care doreste sa afle despre un mediu sau arta sau sistem, sa poata relativ usor de stiut ceea ce elitele culturale considera a fi cel mai bun in acel domeniu. Adica altfel spus, sa luam un caz, o mare parte a populatiei nu citeste carti, iar o alta parte poate citi mult, dar poate intr-un mod foarte irational, foarte anarhic, citind lucrari de categoria a doua sau a cincea si nu esentialul.

Prin urmare, cred ca oameni de specialitate din fiecare domeniu si activitate, de exemplu, o suta de critici sau cinci sute de critici literari, ar trebui sa fie insarcinati sa faca o lista cu marile carti de literatura din lume pe care ei considera ca fiecare fiinta umana ar trebui sa le citeasca. sau ar trebui sa citeasca.fa-o. In acest fel, ar putea aparea cu un sistem de punctare, o lista canonica sau nu, a celor sute de carti de literatura, pe care fiecare persoana ar trebui sa le citeasca si sa gandeasca, sa reflecteze si sa le perceapa.

Deci aceste liste, care ar fi usor de aflat, ar fi liste cu filme, liste cu carti de literatura, liste cu carti in restul cunoasterii, stiintei, activitatilor culturale… Cred ca aceasta ar trebui sa fie o obligatie a administratiilor publice. , si critici sau oameni alesi, ar fi oameni de mare solvabilitate in domeniile si specialitatile respective, in fiecare cunoastere, in fiecare arta, in fiecare stiinta etc.

Cred ca acest lucru ar facilita foarte mult capacitatea de cunoastere a societatii si umanitatii, de a nu fi pierdut, de a nu petrece prea mult timp pe produse de categoria a treia sau a cincea, dar cel putin, am consuma produse culturale, de calitate superioara, si apoi, fara dauna, ca fiecare om cu libertatea sa faca ce vrea.

CUVINTE SI TIPURI – De altfel, desi nu este prea important, in cronicile si recenziile cartilor, fie in ziare, fie recenzii ale bibliografiilor bibliotecii, pe langa date, titlul cartii, autorul, editorial, anul publicarii, paginile, cred ca astazi, ar putea fi permise si ar trebui sa includa numarul de cuvinte, fontul sau fontul si dimensiunea scrisului. Pentru ca intre doua carti publicate, o persoana poate alege intre carte ca literele sau fontul sau fontul sau dimensiunea sa fie mai mare sau mai mica, in functie de capacitatea lor perceptiva. Poate parea putin lucru, dar cred ca in era digitala ar face lectura mult mai usoara, mai ales in lucrarile pe hartie, care nu pot fi marite de cititor.

CUANTIFICARE.- Pe de alta parte, cred ca trebuie sa punem mai multa rationalitate in productia culturala umana, trebuie sa incercam sa stim cantitatea de cultura pe care am produs-o, sau cel putin, pe care o mai avem, adica cate picturi sau picturi sau sculpturi exista in lume, cate cladiri sau arhitecturi, cat de mult din fiecare dintre lucruri exista. Pentru ca astfel, prin cuantificarea unei realitati, ea poate sta ulterior la baza unor studii, analize, comentarii, critici, studii, investigatii, chiar ca sa nu se piarda. Se poate face pe teritorii sau limbi sau spatii…

SUBIECTE – In domeniile stiintelor umaniste, stiintelor sociale, filosofiei, teologiei-religii exista multe carti si articole si documentatie si idei si opinii. Adica este imposibil sa asimilezi si sa citesti tot ce se publica, nici macar al specialitatii in sine. Prin urmare, ne intrebam daca intr-o carte de o suta de pagini exista o contributie a unei idei noi, poate ca va fi ingropata in acea lucrare, in valtoarea a milioane de carti de acea specialitate si acea inovatie sau acea idee noua va fi pierdut sau uitat.idee sau acele date noi.

Pentru aceasta, propun sa existe echipe de documentare, care sa culeaga tot ce este nou si inovator intr-un subiect, apoi sa realizeze lucrari enciclopedice deschise, adica sa permita mereu noi contributii, unde sa integreze noi intrebari, noi argumente, noi motive, noi date. … pe subiecte sau specialitati si sub forma de intrebari sau probleme. Si astfel in acest fel, „pot fi oferite noi solutii”, si sunt integrate toate esentialele care se cunosc despre un subiect. Am explicat mai pe larg aceasta metoda in alte articole.

METODOLOGII – Pentru a incheia, consider ca este necesar sa se gaseasca si sa investigheze metodologii noi, mai rationale si mai eficiente pentru industria culturala, la toate nivelurile si temele, si in toate stiintele, artele. Si aceasta este o nevoie imperativa pentru ca specia umana sa traiasca si sa supravietuiasca astazi, datorita multitudinii de ideologii, filozofii, semnificatii culturale pe care le au fiintele umane.